Stresul si consecintele sale

Ce este stresul?

 

Stresul reprezinta răspunsul organismului la actiunea unor agenti fizici (sonori, luminosi, de temperatură), chimici (radiatii, poluare), biologici (boală, lipsa hranei etc.) sau psihici (excesul sau lipsa activitătii, a interactiunilor sociale, a somnului etc). Atunci cand solicitarile individului sunt mai mari decat posibilitatile sale de raspuns, apare o reactie de stres. Fiecare individ reactioneaza in felul lui: unii factori stresori pentru unele persoane, pot să afecteze mai putin sau deloc alte persoane.

 

Cine risca sa fie afectat de stres?

persoanele care au un anumit tipar de personalitate:

*se îngrijorează foarte usor;

* au o atitudine pesimistă;

* se critică foarte mult;

* au credințe sau asteptări nerealiste;

* sunt perfectioniste;

* au o stimă de sine scăzută si lipsă de încredere în propria persoană;

* au un grad de furie excesivă sau reprimată

-persoanele care au un program de lucru dezorganizat, dezechilibrat

-cei care se dedica exclusiv carierei, fara a mai avea timp si pentru viata personala

 

 

 

 

 

 

 

-cei care nu au un somn bun/suficient pe perioade lungi de timp

-cei care au un sindrom de oboseala cronica– orice stres suplimentar risca sa ii dezechilibreze

-persoanele care traverseaza unul sau mai multe evenimente de viata cum ar fi: moartea unei persoane apropiate, divortul, pierderea locului de muncă, dificultătile financiare, lipsa suportului social, dificultăti în relatia de cuplu sau in ceea ce priveste cresterea copiilor, problemele de sănătate personale sau ale unui membru al familiei

-persoanele care intampina dificultati importante la locul de munca : job instabil, nesigur, sarcini de munca excesive sau repetitive si monotone, relatii dificile cu superiorii sau colegii, nivel inalt de responsabilitate la locul de munca, risc crescut de accidentare, poluare fonica sau chimica.

                 

 

Care sunt consecintele stresului?

În momentul în care apare un factor de stres, organismul declanseaza mijloacele de adaptare la acesta:

-initial intră într-o stare de alarmă prin care organismul se pregateste de actiune (lupta sau fuga) – creste tensiunea arteriala si bătăile inimii, se răcesc extremitătile corpului, creste secretia de hormoni de stres (cortizol si adrenalină)

-un timp organismul reuseste să lupte cu agentii stresori si incearca sa se adapteze la situatie, persistând însă modificările din stadiul de alarmă

-dacă stresul persista prea mult timp se ajunge la stadiul de epuizare in care adaptarea nu mai poate fi mentinută si apar diferite boli.

 

Semne si simptome in faza acuta a stresului

-senzatia de tensiune psihica si incordare, neliniste / agitatie, nervozitate, tensiune musculara, tulburari ale somnului si ale apetitului alimentar, reducerea capacitatii de atentie si concentrare, scaderea memoriei, reactii emotionale necontrolate;

– la unele persoane se asociaza si dispozitie depresiva, plans facil, reducerea randamentului de lucru si a performantelor profesionale, aparitia mai rapida a oboselii si cresterea frecventei greselilor

-somatizari si simptome de anxietate:

*palpitatii, dureri in piept, dificultate in respiratie

*ameteli, tremor, cefalee

*greata, dureri abdominale, colon iritabil

*gura uscata, dificultati la inghitire

*furnicaturi la nivelul extremitatilor (parestezii)

*senzatii de frig

 

 

 

 

 

 

Stresul prelungit poate provoca diferite afectiuni sau poate agrava altele:

Generale:

-hipertensiune arteriala, tulburari de ritm cardiac

-diabet zaharat de tip 2

-ulcer, gastrita, colon iritabil

-perturbarea sistemului imunitar cu cresterea riscului de aparitie a infectiilor si a bolilor autoimune

-alergii

– exacerbarea astmului bronsic

– neoplazii

 

Psihice:

-tulburarea acuta de stres

-tulburarea de stres posttraumatic

-sindromul de oboseala cronica

-tulburarea de anxietate generalizata

-tulburare de somatizare

-tulburarea algica

-tulburarea  conversiva (isterica)

-tulburare depresiva